Summitul parteneriatului estic nu marchează nici un progres în politica de vecinătate estică a UE

Summitul Parteneriatului Estic (EaP) de la 24 noiembrie, din Bruxelles, s-a încheiat fără adoptarea vreunor pași înainte pentru relația dintre UE și vecinii săi din est. Motivele acestei stagnări variază de la opoziția unor state membre UE față de aprofundarea acestui proces de integrare, pînă la frica de represalii din partea Moscovei.

Această evoluție negativă se datorează și faptului că această EaP a devenit un proces cu două viteze. Erevanul, Minskul și Baku nu urmăresc aderarea la UE, în timp ce Ucraina, Moldova și Georgia doresc să se alăture blocului și cu toate că declarația summitului "recunoaște aspirațiile europene" ale acestor trei țări, ea nu prefigurează o perspectivă distinctă de aderare, afirmându-se că obiectivul parteneriatului este acela de a accelera "asocierea lor politică" cu UE. Euronews a relatat că rezultatele summitului a provocat furie la Kiev. Unele state membre ale UE, în special Olanda, sunt reticente în a oferi acestor națiuni o cale clară integrare. Grupul de la Visegrad pare a fi împărțit în această chestiune, căci deși politica  externă a Ungariei este în general percepută ca fiind atentă cu Kremlinul și cel puțin parțial anti-ucraineană, Polonia, care este unul din autorii proiectului EaP, susține integrarea euro-atlantică a acestor țări. În ceea ce privește Rusia, Merkel a afirmat că relațiile UE cu Moscova, care are propriile  proiecte de integrare pentru așa-numita sa „vecinătate apropiată”, au o importanță majoră pentru viitorul Parteneriatului Estic.

Textul în limba engleză al acestui articol este disponibil aici.

Postări asemănătoare: Mihai Turcanu

Parteneri

Tento web používá k analýze návštěvnosti soubory cookie. Používáním tohoto webu s tím souhlasíte. Další informace