În contextul crizei economice prelungite, Putin recurge la scăderi bugetare în apărare

  • Mihai Turcanu
  • 30.10.2017 12:20

Pe 15 august, Vladimir Putin a discutat cu Vladimir Vasiliev, liderul facțiunii parlamentare a Partidului Rusia unită, legea bugetului pentru 2018 și care se așteaptă să fie adoptată de către Duma de stat în această toamnă. Președintele a subliniat necesitatea de a reduce cheltuielile bugetare, specificînd că acest obiectiv va fi atins prin reducerea fondurilor pentru apărare. Fără a indica în mod clar care segmente ale forțelor armate ruse urmează a fi afectate de aceste scăderi, Putin a adăugat că programele de modernizare ale flotei și armatei nu vor avea de suferit. Respectivele tăieri bugetare sînt relevante mai ales în legătură cu trei factori principali: dificultățile economice prin care trece Rusia, starea forțelor armate ruse și nu în ultimul rînd poziția și/sau reputația lui Putin în societatea rusă.

Noutatea reprezintă o confirmare suplimentară a faptului că sancțiunile occidentale, cuplate cu criza economică - cauzată de o scădere bruscă a prețurilor la petrol, așa-numitele contra-sancțiuni ale Rusiei și exacerbată de corupția guvernului – pun o presiune puternică asupra societății ruse. În 2016, cheltuielile pentru apărare au constituit 3091 trilioane ruble (52 mld USD), sau 19,2% din bugetul federal, apărarea fiind al doilea sector căruia i s-au alocat cei mai mulți bani, după cel social. Știrile cu privire la eventualitatea reducerii bugetului militar pentru anul viitor urmează tendința stabilită în 2016, cînd MAp al Rusiei și-a redus cheltuielile cu 160 mld ruble (2,7 mld USD). Anterior, în anul curent, IHS Jane’s și The National Interest au ajuns la concluzia, pe baza cifrelor făcute publice de Trezoreria rusă, că fondurile destinate apărării pentru 2017 au fost reduse semnificativ, cu aproximativ 7%, pînă la 2.84 trilioane ruble (48 mld USD). Aici este important de avut în vedere faptul că atunci cînd se fac estimări cu privire la fluctuațiile bugetului militar rus este esențial să se țină cont de faptul că toate achizițiile se fac în ruble și de la producători locali. Estimările în dolari sînt înșelătoare, mai ales acum, la patru ani după prăbușirea rublei.

 

”Tăierile bugetare militare propuse de Putin pentru 2018 confirmă faptul că Kremlinul nu prevede nici un fel de îmbunătățiri economice semnificative și se pregătește de o perioadă de stagnare prelungită.”

 

Tăierile bugetare militare propuse de Putin pentru 2018 confirmă faptul că Kremlinul nu prevede nici un fel de îmbunătățiri economice semnificative și se pregătește de o stare de stagnare prelungită. Această atitudine este una realistă, avînd în vedere consecințele serioase cărora Rusia trebuie să le facă față ca urmare a politicii sale externe, inclusiv lipsa de credite cauzată de sancțiuni, sau o scădere cu 90% a volumului de investiții, de la 69 mld USD în 2013 la 6,8 mld USD în 2015. În pofida unei estimări anterioare a guvernului ce prevedea o creștere 2% a PIB-ului în 2017, Banca Mondială estimează că aceasta va fi de doar 1,3% pentru 2017 și de 1,4% în 2018. Percepția conform căreia stagnarea constituie noua normalitate probabil că este întărită și de recentele sancțiuni economice aprobate cu majoritate covîrșitoare în Congresul american, dar și de atmosfera foarte tensionată caracateristică relațiilor ruso-americane de după alegerile prezidențiale din S.U.A. în care Rusia a fost acuzată că ar fi intervenit. Climatul a rămas unul ostil, în pofida unor semnale de mai devreme ale administrației Trump care și-ar fi dorit îmbunătățirea relațiilor cu Rusia.

Flota și Forțele armate ale federație ruse traversează, în prezent, un amplu proces de modernizare. Conform declarațiilor lui Șoigu făcute în camera superioară a Parlamentului rus în mai 2017, din 2012 și pînă în prezent, Rusia a achiziționat peste 30000 unități noi de tehnică și arme în cadrul acestor programe, inclusiv peste cincizeci de nave, 1300 aparate de zbor, și 4700 tancuri și blindate de luptă. Aceste cifre oficiale, deși impresionante, par a fi totuși umflate – mai ales în cazul aparatelor de zbor. Pînă în 2022, forțele armate ruse se așteaptă să primească echipament nou în valoare de încă 22,5 trilioane ruble (370 mld USD), cu scopul ca, pînă la sfîrșitul lui 2020, forțele aerospațiale să atingă o rată de reînnoire de 68%, cele terestre – 43%, iar cele aeropurtate – 58%. Draftul programului de modernizare pentru 2025, conține, conform surselor, finalizarea proiectelor ce țin de rachetele balistice intercontinentale RS-26 Rubezh, RS-28 Sarmat și racheta pe bază de șine de tip Barguzin. În afară de aceasta, tot acolo sînt prevăzute achiziționarea de noi avioane de vînătoare, precum și dezvoltarea proiectelor pentru construcția unui nou tip de bombardier strategic și submarine nucleare. Ce anume vor afecta scăderile bugetare în acest caz?

 

Copyright Profimedia.cz

(foto: Vizitatorii studiază racheta balistică intercontinentală de tip Topol în Alabino, regiunea Moscovei, în 2017. Copyright Profimedia.)

Dmitrii Safonov, analist militar pentru Izvestia, susține că tăierile vor afecta numai unele livrări și cercetări științifice, așa cum sînt proiectul Barguzin sau cel al viitorului bombardier strategic Tupolev PAK DA, care, pentru moment, nu sînt considerate a fi de importanță vitală. Aceasta se referă și la proiectele de dezvoltare a unui nou portavion și a unui distrugător nuclear. Pe de altă parte, munca de dezvoltare a proiectului rachetei balistice intercontinentale de tip Sarmat, în special în lumina deciziei administrației Trump de a moderniza și întări arsenalul nuclear american, nu va fi afectat în nici un fel de tăierile prevăzute în buget. În acest sens, Șoigu a declarat, în mai 2017, că uzina Krasmash lucrează 24/7 la asupra unui nou purtător nuclear, care urmează a fi principalul element de descurajare din arsenalul nuclear rusesc.

 

Reducerea bugetului militar nu constituie o opțiune la care Putin ar adera cu plăcere”

 

Va fi poziția lui Putin afectată de aceste tăieri bugetare? Centrul Levada a observat că de la începutul campaniei siriene, sentimentul de mîndrie a început să fie asociat în Rusia cu mîndria în privința forțelor armate ruse, o situație care continuă în mare măsură și astăzi. Un sondaj din mai 2017 arată că 37% din ruși regăsesc cel mai puternic sentiment de mîndrie în forțele armate ruse. Evident, reducerea bugetului militar nu constituie o opțiune la care Putin aderă cu plăcere. Cu toate acestea, ea probabil că reprezintă cea mai facilă și accesibilă alegere dacă ne referim la necesitatea de a ușura presiunea pe care criza economică și sancțiunile occidentale o pun pe bugetul federal rus. O altă opțiune ar fi lupta împotriva corupției endemice: Rusia ocupă locul 131 din 176 de țări în cadrul topului Indicele Percepției Corupției 2016, alcătuit de Transparency International. În afară de asta, 74% din ruși sînt de părere că astăzi se furmă fie mai mult, fie la fel de mult în comparație cu începutul deceniului precedent, atunci cînd Putin a venit la putere.

 

Putin preferă să reducă cheltuielile bugetului pentru apărare în loc să-i pună la punct pe loialiștii săi corupți.”

 

Sigur că Putin înțelege necesitatea de a adopta o strategie financiară mai sustenabilă. Acest pas este esențial pentru supraviețuirea regimului său. Cu toate acestea și chiar în situația în care economia rusă se află sub atîta presiune, Putin preferă să reducă cheltuielile bugetului pentru apărare în loc să-i pună la punct pe loialiștii săi corupți. De vreme ce regimul său se sprijină în întregimea sa pe funcționari corupți, aceasta nu este o alegere surprinzătoare.

Postări asemănătoare: Mihai Turcanu

Parteneri

Tento web používá k analýze návštěvnosti soubory cookie. Používáním tohoto webu s tím souhlasíte. Další informace