Putin vizitează Austria în căutarea fisurilor în politica UE față de Rusia

  • Mihai Turcanu
  • 9.6.2018 22:23

Pe 5 iunie, președintele rus Vladimir Putin a efectuat o vizită de stat în Austria, unde s-a întâlnit cu Cancelarul austriac Sebastian Kurz și cu Președintele țării, Alexander Van der Bellen. Austria a fost aleasă în mod deliberat ca destinație a lui Putin pentru vizita sa în străinătate de la realegerea sa, deoarece guvernul recent inaugurat al lui Kurz este cunoscut ca fiind prietenos față de Kremlin și pentru că, începând cu 1 iulie, Viena va prelua președinția UE.

Afacerile au reprezentat o chestiune centrală în discuțiile bilaterale, deoarece Rusia este unul dintre cei mai mari investitori din Austria, iar cu această ocazie a devenit din nou clar faptul că interesele austriece de afaceri presează pentru înlăturarea sancțiunilor UE care le afectează legăturile cu Rusia. Putin însuși a cerut în mod deschis să fie ridicate sancțiunile și le-a criticat pentru că ar fi fost "impuse din motive politice", în ciuda faptului că au fost adoptate de UE ca răspuns la ocupația Crimeii  și a unor porțiuni din regiunea Donbas de către Rusia. Ca răspuns la aceasta, președintele Van der Bellen, care are un rol în mare parte ceremonial, a declarat că Austria va urma politica UE privind Rusia. Cancelarul Kurz a declarat că, deși Austria va continua să aplice politica UE în Rusia după ce va prelua președinția UE, a va continua eforturile pentru îmbunătățirea relațiilor cu Moscova și spre "o relaxare pas cu pas" a regimului desancțiuni. Vice-cancelarul Heinz-Christian Strache, liderul partenerului junior al lui Kurz la guvernare, Partidul extremist de dreapta al Libertății Austriei(FPÖ), a declarat că sancțiunile trebuie ridicate imediat deoarece partidul său susține pretențiile Rusiei în Crimeea. FPÖ are de asemenea un acord de parteneriat cu partidul Rusia Unita a lui Putin.

Această sciziune în cadrul guvernului austriac este simptomatică pentru apariția unor fisuri în cadrul UE privind reacția Europei la politica Rusiei de a schimba frontierele vecinilor săi prin forță militară. Această schimbare se datorează, în principal, creșterii partidelor extremiste care au manifestat de multă vreme simpatie față de Kremlin și, în unele cazuri, au fost acuzate că primesc bani de la Moscova și beneficiază de pe urma campaniilor de dezinformare rusească. Spre exemplu, extrema dreaptă Lega Nord, care este de așteptat să guverneze în Italia, și-a exprimat sprijinul neechivoc față de încheierea regimului de sancțiuni în raport cu Rusia, în timp ce Marine Le Pen a declarat pe 6 iunie că vizita lui Putin în Austria marchează începutul "eliberării Europei". Dacă, ca urmare a presiunii exercitate de naționaliștii europeni, agresiunea lui Putin în Ucraina rămâne nesancționată și UE decide să tolereze folosirea anexionistă a forței de către Putin, acest lucru ar putea, pe termen lung, să aibă drept consecință încurajarea reemergenței resentimentelor naționaliste chiar în UE.

Versiunea în limba engleză a acestui articol este disponibilă aici.

Postări asemănătoare: Mihai Turcanu

Postări asemănătoare

Parteneri

Tento web používá k analýze návštěvnosti soubory cookie. Používáním tohoto webu s tím souhlasíte. Další informace