Marea Britanie sprijină Ucraina în problema gazoductului Nord Stream 2

Pe 22 mai, The Guardian a publicat un raport conform căruia secretarul britanic de externe, Boris Johnson, a trimis parlamentarilor britanici un memorandum în care descrie poziția guvernului cu privire la disputa în jurul gazoductului Nord Stream 2 (NS2). Documentul reiterează angajamentul Marii Britanii de a rămâne ferm de partea Ucrainei și condamnă proiectul ca pe o aprofundare a dependenței UE față de importurile de energie de la un actor "malign". Johnson a adăugat că proiectul dezbină unitatea euro-atlantică, care constituie "cel mai puternic instrument al contracarării influenței maligne rusești".

NS2 va spori cantitatea exporturilor directe de gaze rusești către Germania la 110 miliarde de metri cubi și va avea potențialul de a priva Ucraina de venituri echivalente cu 2% din PIB-ul. În afară de aceasta, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, dar și Polonia, se tem că finalizarea construcției ar putea expune Kievul unui risc mai înalt al escaladării agresiuni rusești. Pe 10 aprilie 2018, directorul executiv al Gazprom, Andrei Miller, a confirmat faptul că viitorul tranzit de gaze prin Ucraina ar putea scădea la 10 miliarde de metri cubi față de volumul actual de 93 miliarde de metri cubi. Germania a încercat să-și liniștească aliații săi în această privință, promițând să obțină garanții rusești în privința păstrării tranzitului ucrainean, însă poziția președintelui rus Putin vizavi de acest subiect, exprimată în cadrul întrevederii din 18 mai de la Soci cu cancelarul german Angela Merkel, este că tranzitul va continua numai dacă va fi justificat din punct de vedere economic. Având în vedere atât prognoza lui Miller, cât și capacitatea Turkish Stream de 31,5 miliarde de metri cubi (conductă care se preconizează a fi pusă în funcțiune în 2019), existența unor stimulente economice pentru ca gazul rusesc să continue să treacă prin Ucraina pare puțin probabilă. Chiar dacă ar fi oferite astfel de garanții oficiale, Statele Unite și-au exprimat îndoiala în privința viabilității acestora, căci punerea lor în practică ar depinde de bunăvoința Rusiei.

Slovacia, Ungaria, România, Italia, Danemarca și Țările Baltice și-au exprimat opoziția față de proiect, pe care președintele Consiliului European - Donald Tusk, l-a descris la 18 decembrie 2015 ca nefiind în interesele UE. La 8 aprilie 2018, directorul general pentru energie al Comisiei Europene, Dominique Ristori, a anunțat că CE nu va susține proiectul deoarece acesta încalcă principiile transparenței și al accesului liber la sursele de energie. În fața acestei opoziții din ce în ce mai puternice, decizia unilaterală a Germaniei de a implementa proiectul este criticată drept nu doar un alt exemplu al abordării egoiste a Berlinuluiproblemelor de interes european comun, ci și ca o decizie luată cu prețul conferirii Rusiei un avantaj geopolitic dublu prin sporirea a dependenței europene de resursele sale naturale și izolând în același timp Ucraina.

Versiunea în limba engleză a acestui articol este disponibilă aici.

Postări asemănătoare: Mihai Turcanu

Postări asemănătoare

Parteneri

Tento web používá k analýze návštěvnosti soubory cookie. Používáním tohoto webu s tím souhlasíte. Další informace