Jobbik: drepturile minorităților încep cu respectul pentru integritatea teritorială

  • Petr Boháček
  • 16.4.2018 14:25

A doua parte a interviului nostru cu deputatul Jobbik, Márton Gyöngyösi, dedicat drepturilor minorităților, precum și rolului Ungariei în lume.

Protecția minorităților maghiare din străinătate reprezintă un obiectiv important al politicii externe a partidului Jobbik. Aceasta se referă la Slovacia, România, Ucraina sau Serbia. Este acesta un obstacol în dezvoltarea relațiilor cu aceste țări, în special în ceea ce privește tensiunile dintre Ucraina și Ungaria?

Acest obiectiv se referă la întreaga regiune care a fost în secolele trecut cioplită asemeni Africii de către marile puteri, fără a lua în calcul realitățile etnice sau lingvistice. Polonia a fost mutată la stânga și la dreapta, Ungaria a pierdut trei sferturi din teritoriul său, au fost create noi țări, cum ar fi Cehoslovacia sau Iugoslavia. Unii susțin că procesul a fost legitim,iar alții - că acesta oricum ține de domeniul trecutului. Transilvania a devenit parte a României, iar Bulgaria a pierdut teritorii. Procesul acesta a dat rezultate profund înrădăcinate în istorie și prezentul fiecărei țări. Efectele acestui proces pot fi regăsite în relațiile polono-lituaniene, sârbo-croate, ceho-germane, peste tot. Am cugetat multă vreme asupra la ce anume ar putea aduce pacea și stabilitatea în regiune și am ajuns la concluzia că marile puteri, Rusia, Franța, SUA, Marea Britanie sau Germania, utilizează diviziunile etnice și liniile de frontieră în maniera „divide et impera”. Din această cauză, în relațiile din regiune predomină suspiciunile, în timp ce marile jocuri geopolitice se fac peste capul nostru.

 

Există vreo legătură între această situație și controversata lege a educației din Ucraina? Sau este aceasta este o problemă cauzată de Ucraina însăși?

Nu, este o problemă creată de prostia ucraineană. Cred că ucrainenii sunt acum obsedați de Rusia și se află într-un proces de construire a unei națiuni și a unui stat. Se poate vedea că ei sunt obsedați de numeroasa minoritate și că propun legi pe care le consideră dăunătoare doar acesteia. Legea educațională și lingvistică se vizează minoritatea rusă, dar Ucraina este o țară multietnică în care locuiesc polonezi, bulgari, români, și toate aceste etnii suferă. Singurul noroc al Ucrainei este că toate aceste etnii sunt prea mici. Minoritatea maghiară este prea mică în Zakarpatia. 150.000 de oameni nu pot organiza o rezistnță așa cum o pot face rușii. Ei sunt, de asemenea, norocoși că polonezii preferă să sufere sub această lege decît să fie de partea Rusiei.

 

Unele țări au fost încorporate în Uniunea Europeană având Decrete Benes.

 

Este aceasta o problemă atât de mare încât să împiedice direcția pro-occidentală și integrarea Ucrainei?

Absolut. Dacă aveți aceste legi, nu aveți nici o șansă. Sau poate că cine știe. Unele țări au fost încorporate în Uniunea Europeană având decrete Benes. Sau România, care are legi foarte ciudate. Singura soluție se găsește în Occident, unde avem câteva exemple bune - Tirolul de Sud, Catalonia, Țara Galilor, Scoția. Dar există mult mai multe, ca de pildă minoritatea suedeză în Finlanda. Există numeroase exemple de integrare etnică.

Cheia este autonomia. Cheia autonomiei este un echilibru. Este nevoie de un nivel înalt de inteligență și capacitate de compromis din partea minorității care trăiește în sînul acelei națiuni. Compromisul ar putea fi: suntem o etnie care locuiește într-un mod omogen pe teritoriul acelui stat, respect și declar că respect integritatea teritorială a statului-națiune în care trăiesc. Punct. Apoi vine statul-națiune care spune: recunosc că pe teritoriul meu există o minoritate lingvistică și din moment ce respectă integritatea teritorială a statului-națiune, îi acord toate drepturile pe care le solicită: teritoriale, culturale etc. Priviți Tirolul de Sud sau Catalonia. Regret cu adevărat că în Catalonia există politicieni iresponsabili care promovează ideea de separatism. Catalonia nu poate sta pe picioarele sale, nu are nicio șansă. Este cel mai bun exemplu de autonomie - are limbă, poliție, școli, simboluri de stat. Nu puteți acorda mai mult unei minorități decât ceea ce Madridul a dat Cataloniei. La fel și în cazul Scoției, au propriul parlament, propriile taxe, școli și restul. Cred că există un echilibru bun. Întotdeauna vor exista oameni care spun că doresc independență și așa mai departe.

 

Nu puteți avea politicieni care să spună că Transilvania face parte din Ungaria. Nu, nu este, este o parte a României.

 

Autonomia este cea mai bună soluție pentru minorități. Despre asta vorbim în ceea ce privește Zakarpattia în Ucraina, Transilvania în România, Voivodina în Serbia sau partea de sud a Slovaciei. Acolo aveți unguri care trăiesc într-un teritoriu unde formează o majoritate, deci nu este vorba pur și simplu de o diasporă. Prin urmare, ei ar trebui să aibă autonomie. Cea mai bună soluție este respectarea integrității teritoriale: nu putem avea politicieni care declară că Transilvania face parte din Ungaria. Nu, nu face, Transilvania este o parte a României, dar vom declara asta doar dacă vor fi respectate drepturile minorităților. Atunci românii pot spune: uitați-vă, le-am acordat toată autonomia maghiarilor care trăiesc în țara noastră, ce altceva doriți? Întreaga retorică naționalistă ar dispărea în aceste țări, din moment ce au fost acordate toate drepturile minorităților. Aceasta este soluția pentru Nagorno-Karabah, pentru Cipru și pentru toate celelalte conflicte înghețate, și este compatibilă cu dreptul internațional.

 

Care este poziția Jobbik față de Kosovo?

Independența Kosovoului a fost un dezastru. Noi nu suntem cei mai buni prieteni ai Serbiei din motive istorice, și totuși Kosovo este o perlă istorică a Serbiei. Un sârb este la fel de emoțional în privința provinciei Kosovo cum este un maghiar în legătură cu Transilvania. Situația din Balcani este prea complexă. În timpul dominației otomane, etnicitățile și religiile s-au amestecat și nu știu dacă pot fi vreodată descâlcite. Crearea de noi state după destrămarea Iugoslaviei a fost motivată geopolitic și nu a contribuit la stabilitatea regiunii. Acest lucru este valabil și pentru Kosovo, care a fost rupt din trupul Serbiei.

 

Ungaria poate juca un rol pozitiv în stabilirea unui dialog interconfesional între țări.

 

Care ar trebui să fie rolul Ungariei în lume?

Fiecare țară este unică. Unicitatea noastră provine din faptul că ne aflăm la granița civilizațiilor. Suntem la periferia civilizației occidentale și a celei orientale. Suntem o națiune ciudată în Europa, care nu este legată din punct de vedere cultural de nici una dintre familii, latină, germanică sau slavă. Nu suntem în nici una dintre ele. Suntem foarte mândri că am ajuns în Europa pe filieră estică. Avem un atașament cultural față de Est și de aceea am dat lumii unii dintre cei mai mari orientaliști. Viziunea noastră asupra islamului, națiunilor turcice sau estice este diferită de cea a celorlalte țări occidentale. Când un maghiar sosește în Kazahstan, este primit călduros. Ne percep ca frați. Acest lucru este același pentru toate națiunile din Asia centrală. Ungaria este o țară care, timp de 1000 de ani, a fost un jucător dominant în zona Europei Centrale și de Est și am contribuit mult la Europa, astfel încît ne putem numi europeni. Nu există nicio îndoială că suntem o parte a civilizației europene. Dar în timpul accentuării tensiunilor interconfesionale la nivel global, o țară care este undeva la mijloc are responsabilitatea și datoria de a elimina unele dintre aceste tensiuni. Ar trebui să putem face asta. Mi-ar plăcea să văd că Ungaria preia acest rol.

 

Avem o perspectivă foarte pozitivă asupra civilizației islamice.

 

Subiectul Islamului și al Islamului politic este unul foarte actual, iar Ungaria poate juca un rol pozitiv în stabilirea unui dialog interreligios și internațional între țări. Suntem o țară creștină. Dar cred că avem o perspectivă pozitivă asupra civilizației islamice și asupra lumii islamice. Și dacă ungurii merg acolo, suntem văzuți ca cineva care poate să intermedieze.

Și Kazahstanul face multe. Lucrează între Rusia, China și Turcia. Administrația lui Nazarbayev îndeplinește o mulțime de activități interculturale. Este remarcabil. Ei se poziționează între cei trei mari jucători regionali. Ei au relații bune cu toate părțile și sunt un loc pentru dialogul dintre Rusia și Turcia. În tensiunile recente, Kazahstanul a fost cel care a ajuns să fie intermediar. Este un mare jucător. Cred că ar trebui să întreprindem ceva similar.

Prima parte a interviului este disponibilă aici.

Versiunea în limba engleză a acestui articol este disponibilă aici.

Postări asemănătoare: Petr Boháček

Parteneri

Tento web používá k analýze návštěvnosti soubory cookie. Používáním tohoto webu s tím souhlasíte. Další informace