Interviu: Islamismul din Kîrgîzstan nu constituie nimic nou

  • Petr Boháček
  • 30.10.2017 12:12

Pe 7 apilie, cel puțin patru persoane au fost ucise de către un cetățean uzbec de 39 ani în atacul cu camion de pe strada pietonală Drottinggatan din Stockholm, Suedia. Pe 3 aprilie, 14 persoane și-au perdut viața în atentatul sinucigaș cu bombă executatul de cetățeanul kîrgîz Akbarjon Djalilov în metroul din St. Petersburg. Care este pe care forma pe care Islamismul o îmbracă în Asia centrală? Am discutat problema terorismului în Asia centrală cu Pavlína Bláhová, cercetător la Centrul pentru Politici de Securitate din cadrul Institutului pentru studii politice al Facultății pentru științe sociale a Universității Charles.

Ce sugerează originea atacatorului din St. Petersburg despre Kîrgîzstan?

 

În primul rînd, trebuie subliniat faptul că deși la origine kîrgîz, atacatorul era și cetățean rus. Mass-media a speculat de asemenea pe seama posibilelor sale origini ceceno-kîrgîze, ipoteză care nu a fost deocamdată confirmată, dar care nu este implauzibilă întrucît numeroase familii cecene au fost deportate în Asia centrală după al doilea Război mondial. Faptul că atacatorul era originar din Kîrgîzstan nu constituie o veste bună pentru această țară care urmărește să intensifice cooperarea militară și economică cu Federația rusă, dar și pentru că autoritățile acesteia din urmă ar putea implementa măsuri suplimentare de securitate la adresa cetățenilor kîrgîzi. Originea atacatorului mai mai atrage atenția și asupra riscurilor și amenințărilor la adresa securității generate de actuala situație din Asia centrală. Aici ne referim în special la existența organizațiilor extremiste și teroriste, adeseori conduse de foști lideri militari regionali care profită de instabilitatea regională pentru a-și promova ideologiași pentru a obține fonduri adiționale. Grupările teroriste locale profită de pe urma criminalității organizate și în special din contrabanda cu opium din Afganistan.

 

„În ultimile două decenii am asistat la o efervescență religioasă [în Asia centrală]”

 

Cum a ajuns islamisbul wahhabit în Kîrgîzstan?

Majoritatea kîrgîzilor este constituită din musulmani suniți, care nu sunt conservatori și a căror credință are trăsăturile sale specifice. Excepție de la această regulă sunt locuitorii Văii Fergana, care sunt mai degrabă radicali. Cu toate acestea, wahhabismul este o mișcare relativ nouă în Kîrgîzstan. După colapsul Uniunii Sovietice, mulți kîrgîzi tineri au profitat de oportunitatea de a-și face studiile în Orientul mijlociu unde au făcut cunoștință cu wahhabismul, curent pe care l-au putut răspîndi la întoarcerea lor în țară. În ultimile două decenii am putut asista la o efervescență religioasă, fenomen ce poate fi interpretat ca o reacție la secularismul promovat de Moscova, și poate fi asociat cu construcția de noi moschee, multe din ele ridicate pe bani proveniți din Arabia Saudită. O altă problemă ține de lipsa imamilor locali, iar aceasta atrage, la rîndul său, un influx de clerici străini. Invazia americană din 2001 a Afganistanului a constituit o condiție esențială pentru răspîndirea wahhabismului, întrucît unii talibani s-au refugiat în Asia centrală. Următorul val al răspîndirii wahhabismului în această regiune a avut loc după retragerea trupelor S.U.A. din Afganistan.

 

„Peste 500 de cetățeni kîrgîzi lupă în Siria.”

 

Constituie islamismul din Asia Centrală o amenințare pentru Rusia? Sau acest fenomen încă mai ocupă un loc secundar în spatele amenințării teroriste din Cecenia și Daghestan?

Cu toate că radicalismul din Asia Centrală este mai curînd anti-occidental decît anti-rusesc, Rusia este o țintă mai accesibilă. Cetățenii republicilor din Asia Centrală, de exemplu, nu se confruntă cu necesitatea de a obține vize în Rusia. Federația Rusă este însă o țintă a islamiștilor din Asiam Centrală din cauza operațiunilor sale militare împotriva Statului Islamic în Siria, unde luptă peste cinci sute de cetățeni kîrgîzi. Ne putem aștepta la o multiplicare a numărului de atentate teroriste în Kîrgîzstan după ce aceștia se vor fi întors acasă. Cu toate acestea, atacurile teroriste din partea grupurilor separatise locale rămîn a fi și în continuare principala amenințare la adresa securității interne a Rusiei.

 

În decursul ultimelor cîteva luni, mai mulți islamiști din grupări precum Hizb ut-Tahrir, Jama'at al-Tawhid wal-Jihad sau Statul Islamic au fost arestați în Kîrgîzstan. Care sunt cele mai active grupări radicale din Kîrgîzstan și din Asia Centrală în general?

Dintre acestea, poate fi menționată ca fiind mai proeminentă Mișcarea islamică din Uzbekistan, care este o ramură a Mișcării islamice din Asia Centrală – organizație responsabilă pentru numeroase atacuri din regiune. Unii dintre membrii săi au luptat împotriva forțelor aliate din Afganistan, însă alții au activat, în număr mare, în Kîrgîzstan, unde au devenit responsabili pentru o serie de atacuri pentrcute la Osh în 1999. În prezent, cea mai mare amenințare o reprezinstă radicalii kîrgîzi care luptă de partea Statului Islamic și care, la întoarcere, vor urmări înființarea de noi organizații teroriste și propagarea ideologiei Statului Islamic printre cele deja existente și pe care ei vor căuta să le radicalizeze. O altă grupare activă pe teritoriul Kîrgîzstanului este Jama'at Kyrgyzstan Jaish al-Mahdi, înființată în 2010. În afară de aceasta, mulți tineri kîrîgîzi sunt radicalizați prin intermediul internetului fără a fi afiliați vreunei anumite grupări.

 

„În 2016 au avot loc cîteva mii de operațiuni polițienești. [însă] principala problemă cu care se confruntă Kîrgîzstanul este lipsa de control asupra propriilor teritorii, în special în regiunile de frontieră.”

 

Care este situația Kîrgîzstanului în comparație cu cea din Uzbekistan sau Turkmenistan unde împotriva islamismului luptă două regimuri autoritare?

Fiind o democrație parlamentară, sistemul politic din Kîrzîzstan se deosebește de cel al vecinilor săi, cu toate că unele principii și mecanisme ale funcționării sale sunt identice cu cele din alte republici din Asia Centrală. Lupta împotriva terorismului și extremismului se numără printre prioritățile guvernului kîrgîz. În ultimii ani au fost întreprinse frecvent operațiuni de securitate împotriva grupărilor radicale și în urma cărora numeroși membri ai acestora au fost arestați și condamnați. În 2016 au fost executate cîteva mii de operațiuni polițienești care s-au soldat în special cu confiscarea literaturii extremiste și de propagandă. În ultimii doi ani, guvernul kîrgîz a căutat să limiteze numărul cetățenilor care părăsesc țara cu scopul de a se alătura Statului Islamic. Cu toate acestea, ca și în cazul altor țări din Asia centrală, Kîrgîzstanul se confruntă cu o lipsă de mijloace eficiente pentru a-și pune în practică scopurile în domeniul securității. Una din principalele probleme cu care se confruntă Kîrgîzstanul în acest sens este lipsa de control asupra propriilor teritorii, în special în regiunile de frontieră din sud, sau în orașele care se află pe traseul contrabandei droguri și care de fapt sunt controlate de carteluri.

 

„Lupta împotriva radicalizării și a terorismului pote deveni cu ușurință pretext pentru eliminarea opoziției”

 

Opoziția politică din Kîrgîzstan este destul de activă, recent avînd loc cîteva proteste anti-guvernamentale. Poate avea situația internă vreun impact asupra luptei împotriva radicalismului?

În ultii ani, Islamul a cîștigat teren în mod semnificativ în Kîrgîzstan și, în mod natural, are și un impact asupra politicii naționale. Opoziția islamică moderată este foarte puternică în Kîrgîzstan și adeseori se află în conflict cu guvernul laic. Politica guvernului împotriva grupurilor de opoziție din Kîrgîzstan este la fel de intransigentă ca și în cazul țărilor învecinate. Aspectul problematic al acestei probleme este dat de distincția care trebuie făcută între radicali, care sunt o amenințare la adresa securității naționale, și opoziția care, deși critică guvernul, nu-și propune ca scop implementare legii Sharia. Lupta împotriva radicalizării și a terorismului poate astfel deveni cu ușurință pretext pentru eliminarea opoziției, care nu are nimic în comun cu islamismul. Există în același timp pericolul ca, în situația în care guvernul își înstrăinează complet opoziția, aceasta să nu mai susțină conducerea țării în lupta împotriva radicalilor, înrăutățind astfel situația din țară.

 

 

Postări asemănătoare: Petr Boháček

Parteneri

Tento web používá k analýze návštěvnosti soubory cookie. Používáním tohoto webu s tím souhlasíte. Další informace