Instabilitatea politică a Cehiei atrage atenția asupra problemelor caracteristice țărilor est-europene

  • Petr Boháček
  • 29.1.2018 19:34

Republica Cehă, cîndva exempl al tranziției de la comunism la democrația liberală și țara lui Vaclav Havel – un simbol al căderii Cortinei de Fier - se confruntă actualmente cu populism, dezinformare și războaie culturale împotriva migranților musulmani sau Uniunii Europene. Republica Cehă, împreună cu celelalte țări din regiune, rămîne în continuare din punct de vedere cultural, economic și politic la periferia Occidentului, ceea ce reprezintă o problemă pentru Europa și o oportunitate pentru Rusia.

Tandemul populist ceh

Deși Republica Cehă a fost scutită de atacuri directe asupra independenței judiciare, a mass-mediei, a legilor anticorupție, sau de o creștere puternică a naționalismului, ea nu a putut evita însă creșterea populismului și presiunea puternică exercitată de acesta asupra sistemului său democratic. Sursa acestor îngrijorări o fac doi aliați politici - președintele Milos Zeman și premierul Andrej Babis.

Zeman a fost principalul aliat al lui Vladimir Putin în UE, criticînd sancțiunile, respingînd realitatea prezenței trupelor rusești în Ucraina, sau pur și simplu acceptînd anexarea Crimeei. În încercarea de a redirecționa spre est politica externă a Cehiei (competență pe care el, ca președinte, nu o are în sistemul parlamentar ceh), el și-a exprimat dorința de a învăța cum să stabilizeze societatea de la liderii comuniști chinezi, în timpul vizitei sale din acea țară. Zeman este, de asemenea, principalul autor al valului anti-migranție la nivel național, într-o țară omogenă și care duce lipsă de forță de muncă. Ulterior, această retorică a fost acceptată într-o anumită măsură de toate partidele politice de masă. În mod similar, lupta împotriva cotelor de relocare a UE a fost adoptată ca o nouă parte-cheie a politicii externe a Cehiei pe fondul lipsei unor interese și priorități naționale clar articulate.

 

Dimensiunile puterii politice a lui Babiș și Zeman subliniază o tendință îngrijorătoare în toate statele est-europene.

 

Între timp,  premierul Babis, al doilea cel mai bogat om din Cehia, a cîștigat popularitate cu retorica bine-cunoscuta anti-elită și anti-sistem. Ideologia lui pare a fi oportunismul, el oscilînd între stînga și dreapta. Criticile la adresa sa, fie că este vorba despre cooperarea din trecut cu poliția secretă comunistă, trecutul dubios în afaceri, disprețul față de democrație și dialog, sau influența asupra celui mai mare grup media din țară pe care îl deține –el le respinge drept știri false și atacuri mediatice. Pentru observatorii politicii americane, aceste nuanțe ar putea părea familiare.

Între timp, Parlamentul a acordat vot de neîncredere guvernului lui Babis și i-a retras acestuia, la 17-19 ianuarie, imunitatea de deputat, pentru a deschide calea unei anchete privind o posibilă fraudă în sumă de 1,9 milioane de euro din subvenția UE, în cadrul proiectului fermei "Stork's Nest. Dimensiunile puterii politice deținute de Zeman și Babis subliniază o tendință îngrijorătoare în toate statele est-europene.

Președintele ceh Milos Zeman (D) privește Coroana Sfîntului Wenceslas din Boemia înainte de deschiderea expoziției "Bijuteriile cehe" la 9 mai 2013, la Castelul Praga din capitala cehă. Zeman, un fan declarat al alcoolului și țigaretelor, depunea eforturi să stea drept și să meargă în timpul ceremoniei, alimentînd criticile că ar fi fost beat după ce a sosit de la Ambasada Rusiei unde a participat la celebrarea a 68 de ani de la sfîrșitul celui de-al Doilea război mondial. Drepturi de autor: Profimedia.cz

 

Instituții slabe

Noul val de populism nu este nou în Occident, însă spre deosebire de Europa de Est, el se confruntă cu o mass-media critică, cu instituții durabile și cu o societate civilă activă care, împreună, sunt capabile să asigure separația puterilor în stat și să îngrădească puterea executivului. Din Castelul de la Praga, Zeman, în calitate de președintele – un post în mare parte ceremonial într-o democrație parlamentară - și-a folosit propria imaginație pentru a testa limitele constituției, sporindu-și puterea politică, numindu-și propriul guvern provizoriu  alcătuit din vechii săi prieteni, sau acordîndu-i lui Babus o doua șansă în vederea formării guvernului, toate acestea cu încălcarea normelor constituționale.

Între timp, Ministrul de Interne al lui Andrej Babis și-a exprimat îngrijorarea cu privire la investigarea premierului desemnat ca urmare a acuzațiilor de deturnare a fondurilor UE. Babis a criticat puternic ancheta, susținînd că sistemul de justiție din Cehia este atît de corupt încît se poate pur și simplu ordona o urmărire penală. Ministrul Justiției nu a făcut comentarii asupra declarației. În calitate de Ministru al Finanțelor, Babis s-a atrebuit să facă față unei alte anchete în legătură cu o acuzație de fraudă fiscală, însă organul de anchetă din cadrul Ministerul Finanțelor nu a constatat nicio abatere a șefului său.

 

Nicicînd în istorie politicienii nu au citit dorințele direct de pe buzele alegătorilor lor.

 

Critica instituțiilor media cehe cu caracter public constituie o distracție preferată a ambilor politicieni. La fel ca și Trump, ei sunt maeștri ai comunicării. Ei știu exact cum să atingă subiecte sensibile și să se evidențieze ca singurii adevărați reprezentanți ai oamenilor obișnuiți, pretenții fără nici o bază reală. Nicicînd în istorie politicienii nu au citit dorințele direct de pe buzele alegătorilor lor. Însă puterea pe care ei o capătă în acest fel le permite să împingă orice bariere instituționale sau legale.

 

Tot Europa de Est

Republica Cehă nu este singură în acest sens. Alianța anti-liberală dintre guvernele conservatoare poloneze și maghiare constituie un motiv constant pentru preocupările legate de starea democrației în Europa de Est. În plus, guvernarea social-democrată a României continuă să se opună legislației anticorupție, iar președintele Bulgariei tocmai a respins un proiect de lege împotriva luării de mită care ar permite investigarea persoanelor aflate în funcții publice înalte acuzate de corupție.

La aproape 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului, Europa de Est continuă să aibă o importanță geopolitică semnificativă. Miezul conflictului geopolitic dintre Europa și Rusia este Politica Europeană de Vecinătate și Parteneriatul Estic. Creșterea internațională a ordinii politice și economice liberale amenință capacitatea Rusiei de a influența și controla țările învecinate, prin intermediul regimuri politice corupte cum ar fi cel al lui Ianukovici din Ucraina, sau Belarusul autoritar. Acesta este motivul pentru care Rusia consideră democrația liberală drept o amenințare și încearcă să o submineze. Propaganda rusă joacă un rol incontestabil în amplificarea nemulțumirilor publice față de sistemul politic occidental și în multiplicarea tuturor problemelor ce țin de stereotipurile regionale.

 

Blamarea factorilor externi pentru problemele existente este simptomatică pentru țările postcomuniste, unde principalele amenințări provin mai degrabă din slăbiciunile interne ale acestora.

 

În mod deloc surprinzător, imaginea este mult mai complexă. Conceptul unei Europe din ce în ce mai divizată, cu două viteze, este extrem de dăunător. Membrii UE nerăbdători și dornici de mai multe integrare din Europa de Vest și care s-au săturat să-i aștepte pe restul, fac foarte mult rău prin faptul că-și îndepărtează prin propria atitudine Europa de Est. Însă blamarea factorilor externi pentru propriile probleme este, de asemenea, simptomatică pentru țările postcomuniste, unde principalele amenințări provin mai degrabă din slăbiciunile interne.

România este unul dintre cei mai activi și responsabili membri NATO, iar Bulgaria și-a consolidat parcursul euro-atlantică și a limitat o influență tradițională și puternică a Rusiei. Polonia joacă un rol strategic din ce în ce mai important în strategia de descurajare a Rusiei. Economia inovatoare și dinamică a Cehiei se situează pe primul loc în ceprivește șomajul și are una dintre cele mai mari creșteri de PIB din UE. Slovacia face progrese cu politica sa proactivă europeană. Cu toate acestea, oligarhizarea persistentă a politicii, corupția înrădăcinată, clientelismul puternic, manipularea mass-media și cleptocrația globală pot afecta toate aceste lucruri.

Succesul Europei de Est, considerată, pînă recent, drept unul de la sine înțeles, este esențial pentru Unitatea Europeană și pentru relațiile UE cu Rusia. Schimbarea trebuie să vină din interior. Europa de Est are nevoie de un lider regional. Polonezii sau maghiarii sunt uniți doar în antagonismul lor față de Bruxelles, în timp ce țările balcanice se confruntă cu propriile probleme. Evoluția situației de după alegerile prezidențiale va arăta dacă cehii sunt gata să avanseze, sau nu. Dacă da, atunci un tandem ceho-slovac ar putea să-și asume acest rol.

Textul în limba engleză al acestui articol poate fi accesat aici.

Postări asemănătoare: Petr Boháček

Parteneri

Tento web používá k analýze návštěvnosti soubory cookie. Používáním tohoto webu s tím souhlasíte. Další informace