În pofida legăturilor cu Rusia, Bulgaria menține un curs euro-atlantic stabil

  • Mihai Turcanu
  • 9.12.2017 15:20

În condițiile în care Bulgaria se pregătește să preia președinția UE de la 1 ianuarie 2018, unele voci pun sub semnul întrebării angajamentul acestei țări fată de valorile Euro-Atlantice - mai ales după victoria lui Rumen Radev, fost ofițer în cadrul forțelor aeriene și considerat favoritul Kremlinului în cursa prezidențială de anul trecut. În pofida diverselor legături pe care le are cu Rusia și a unor tendințe pro-rusești ce se manifestă clar în cercurile politice de la Sofia, dependența Bulgariei de Moscova este adeseori exagerată.

 

Nu doar socialiștii bulgari, sau partidele extremiste, cum este Ataka, promovează o politică favorabilă Kremlinului

 

Radev a fost sprijinit în alegerile din noiembrie 2016 de către Partidul Socialist Bulgar (BSP), cunoscut pentru opoziția sa față de sancțiunile UE împotriva Rusiei. Cu toate acestea, nu doar BSP sau partidele extremiste, ca de exemplu Ataka, promovează o politică favorabilă Kremlinului. Fostul președinte Rosen Plevneliev nu a mai candidat pentru al doilea mandat după ce partidul Cetățenii pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei (GERB) i-a retras sprijinul politic din cauza opiniilor sale pro-occidentale și a criticilor puternice la adresa Rusiei. După ce însă a câștigat alegerile parlamentare din martie, GERB și-a reafirmat sprijinul pentru politica de sancțiuni. În mod evident, tendințele pro-ruse din Bulgaria sunt suficient de puternice pentru ca un partid pro-european să le trateze cu atenție în perioada electorală. În ce privește Rusia, atitudinile din politica bulgară le reflectă pe cele din societate. Două studii din 2017 au arătat că, deși 42% dintre bulgari ar apela la Rusia în cazul unei amenințări la adresa țării lor, 55% dintre ei sunt în favoarea statului lor de membru UE; un sondaj de mai devreme al Alpha Research indica faptul că 62,8% dintre bulgari preferă cooperare cu UE și NATO celei cu Rusia.

În Bulgaria, dar și în alte țări din Europa de Est, Rusia își propune să slăbească încrederea cetățenilor în instituțiile UE utilizînd contextul favorabil dat de criza imigrației. Bulgaria pune responsabilitatea pentru intrarea imigranților în Uniune pe seama abordării laxe de către autoritățile UE a întregii chestiuni și se teme că, pe fundalul relațiilor sale neprietenești vestul, Turcia ar putea redeschide traseul balcanic. Sofia a fost criticată de CE pentru tratamenul aplicat solicitanților de azi, un gest probabil nu foarte apreciat de Bulgaria, care a anunțat că nu va accepta migranții trimiși conform regulamentului UE de la Dublin. Aproximativ 77% dintre bulgari se opun imigrației din Africa și din Orientul Mijlociu. Rusia caută să exploateze aceste sentimente, mai ales în situația în care celelalte instrumente ale influenței sale în Bulgaria par să dea greș.

 

Rusia este sursa principală a importurilor Bulgariei, dar Sofia nu este afectată de sancțiuni

 

În ciuda sancțiunilor UE și a unei scăderi de la 5,35 miliarde de euro, în 2013, la 3,55 miliarde de euro, în 2015, în volumul comerțului bilateral, Rusia este în continuare al doilea partener comercial al Bulgariei. Cu toate acestea, exporturile Bulgariei în Rusia sunt nesemnificative, iar prejudiciul cauzat de războiul sancțiunilor UE-Rusia este infim, fapt remarcat în luna mai și de MAE al Bulgariei. Impactul sancțiunilor a constituit însă un subiect exagerat de BSP în timpul ultimilor alegeri. Exportul bulgar în Rusia a fost afectat mai curînd de așa zisele anti-sancțiuni rusești, dar și de scăderea prețurilor la petrol și de slăbirea rublei, acest ultim factor, mai ales, afectînd grav puterea de cumpărare a rușilor. "The Kremlin Playbook" publicată de CSIS, un cunoscut think-tank american, descrie Bulgaria drept un "stat capturat", în care activitățile economice rusești, directe sau indirecte, reprezintă echivalentul a 22% din PIB-ul țării, mai mult decât în ​​Ungaria, Letonia sau Serbia. Aproximativ 700.000 de ruși au vizitat Bulgaria în 2013, număr care a scăzut cu 30%, până la 500.000, în 2015. Respectivele întrepătrunderi economice exercită, în special prin intermediul elitelor financiare, presiuni asupra factorului politic. Legăturile ruso-bulgare se manifestă însă cel mai puternic în domeniul energetic. Rusia este principala sursă de importuri a Bulgariei, iar 70% din aceste importuri le reprezintă hidrocarburile.

Deși importă 90% din gazul natural consumat din Rusia, situația Bulgariei se îmbunătățește în ritm rapid. Aceste iImporturi au scăzut în ultimii ani constant, ajungând de la 6,7 miliarde de metri cubi in 1989 la 2,9 miliarde de metri cubi în 2015. In afară de aceasta, Conducta de interconectare Grecia-Bulgaria (ICGB), proiectele de același gen ale României, sau importurile din câmpul petrolifer caspic Socar, din Azerbaidjan, vor înjumătăți ponderea Gazprom-ului în importurile de gaze al Bulgariei către 2020.

 

Instrumentele de influență ale Moscovei asupra infrastructurii energetice a Bulgariei devin din ce în ce mai puține

 

Kremlinul mai exercită, în mod tradițional, influență asupra securității energetice a Bulgariei prin intermediul infrastructurii acesteia. Proiectul, finanțat de Rusia, de construcție al secțiunii bulgare a conductei South Stream urma să aducă investiții de 4,1 miliarde de euro, dar a fost abandonat de Moscova după ce Bulgaria a insistat asupra îndeplinirii, de către Gazprom, a cerințelor anti-monopol stipulate în cel de-al treilea Pachet energetic al UE. Dincolo de pierderea veniturilor din tranzit și a potențialelor locuri de muncă, abandonarea proiectului a creat premisele pentru apariția inițiativei Turkish Stream, întreprinsă de Moscova în comun cu Ankara, și care subminează poziția de țară de tranzit a Bulgariei. În 2012, Bulgaria a abandonat proiectul centralei nucleare de la Belene, pentru care Rusia a oferit un împrumut de 2 miliarde de euro, după ce guvernul de la Sofia a insistat asupra includerii în proiect a investitorior americani și europeni. Bulgarii au a plătit investitorilor ruși suma de 600 de milioane de euro pentru anulare. Pîrghiile Moscovei asupra infrastructurii energetice a Bulgariei devin din ce în ce mai puține, însă se poate vedea că această evoluție presupune unele costuri.

Forțele aerine ale Bulgariei sînt compuse în întregime din aparate MiG, Sukhoi sau Antonov

Dependența Bulgariei de Rusia pentru mentenanța echipamentului său militar de origine sovietică constituie o problemă care iese în evidență mai ales în cazul forțelor aeriene bulgare compuse în întregime din aparate MiG, Sukhoi sau Antonov. Măsurile pentru înlocuirea treptată a acestora nu lipsesc însă cu totul. Dincolo de problema pieselor de schimb, mai există și ce a  producătorior bulgari de arme care trebuie să respecte drepturile de autor și proprietate industrială ale Rusiei. Radev, care în 2016 a demisionat din funcția de comandant al Forțelor Aeriene bulgare în semn de protest la adresa propunerii guvernului său de creare a unei misiuni NATO de Poliție Aeriană deasupra Bulgariei, a afișat o poziție duplicitară în această privință. În 2015, de pildă, atunci cînd o firmă poloneză a câștigat licitația de întreținere și modernizare a aparatelor bulgare MiG-29, Radev a insistat că Rusia avusese o ofertă mai bună. Totuși, după ce a devenit președinte el și-a exprimat poziția conform căreia Bulgaria nu poate atinge obiectivul interoperabilității forțelor sale aeriene cu NATO decît prin achiziționarea de aparate produse în Vest. Scăderea dependenței de echipamentul militar produs în țările fostului Pactul de la Varșovia este o sarcină complicată, în special atunci cînd nu există la dispoziție decît fonduri reduse pentru apărare. În 2017, se așteaptă ca Bulgaria să cheltuiască mai puțin decât cele 1,51% din PIB alocate pentru 2016, însă ministerul apărării își propune să cheltuiască 1,8 miliarde de euro pentru reînarmare în perioada 2017-2029.

Bulgarian President Rumen Radev (L) welcomes the President of the European Parliament, Antonio Tajani (R),â during their official meeting in Sofia, Bulgaria, 21 November 2017.

Radev nu poate merge împotriva direcției geopolitice asumată de Bulgaria. În fotografie, Radev cu președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, la Sofia.

Contrar intereselor Rusiei, Bulgaria susține extinderea euro-atlantică în Balcani

Disensiunile politice interne în legătură cu problemele esențiale de politică externă nu au afectat parcursul euro-atlantic al Bulgariei așa cum s-ar putea crede la prima vedere. În timpul vizitei sale din ianuarie la sediul NATO, Radev a subliniat că va sprijini îndeplinirea angajamentelor luate de Bulgaria în misiunile din străinătate și va pune și în continuare nave la dispoziția patrulelor NATO din Marea Neagră. Sofia participă, de asemenea, la inițiativa NATO Tailored Presence Forward prin furnizarea de trupe pentru recent inaugurata brigadă internațională a NATO de la Craiova, România. În afară de aceasta, o serie de baze militare bulgare au fost deja puse și la dispoziția militarilor americani. Dintre acestea, Baza de Instruire de la Novo Selo constituie o unitate militară NATO de top în vederea pregătirii în tacticile de luptă cu blindate. În calitate de semnatar al PESCO, Bulgaria este angajată și în inițiativele de apărare ale UE, intenționînd totodată să se concentreze asupra priorităților de securitate în timpul viitoarei sale președinții a Consiliului UE. Contrar intereselor Rusiei în Balcani, așa cum acestea au fost oglindite în încercarea eșuată de lovitură întreprinsă în luna octombrie în Muntenegru cu presupusul sprijin al Moscovei, Bulgaria sprijină aspirațiile euro-atlantice ale Macedoniei. Pentru NATO, Bulgaria este instrumentală în vederea contracarării obiectivului geopolitic de lungă durată al Rusiei - căpătarea accesului la strâmtoarile Bosfor și Dardanele, dar și pentru că această țară constituie o verigă importantă ce asigură continuitatea geografică a Alianței.

 

Acțiunile concrete ale Bulgariei spun mai multe decât retorica politică

 

Legăturile strânse ale Bulgariei cu Rusia nu pot fi trecute cu vederea, dar nici nu trebuiesc supraestimate. Din motive culturale și istorice, un număr important de bulgari simpatizează cu Rusia. Legăturile financiare și economice par a fi foarte solide, în special între rușii și bulgarii bogați și puternici, fenomen care-și  are  probabil originea în notoria corupție instituțională a Bulgariei. La fel de clar este însă și faptul că mulți bulgari nu privesc cu ochi buni influența Rusiei în țara lor, iar încă și mai mulți nu ar concepe alterări în actualul lor parcurs geopolitic, sau în statutul și garanțiile de securitate pe care le au în calitate de membri ai comunităților euro-atlantice, în schimbul unei cooperări adîncite cu Moscova. Acțiunile concrete ale Bulgariei spun mai multe decât retorica politică. Se poate presupune că dacă nu va interveni vreo sciziune majoră sau unele schimbări nedorite de statu-quo anume din interiorul acestor comunități, Bulgaria va continua să-și aprofundeze parcursul de integrare euro-atlantică.

Postări asemănătoare: Mihai Turcanu

Parteneri

Tento web používá k analýze návštěvnosti soubory cookie. Používáním tohoto webu s tím souhlasíte. Další informace