Amprenta economică a Rusiei în Bosnia și Herțegovina

  • Center for the Study of Democracy
  • 22.2.2018 16:48

Strategia Rusiei de a menține Bosnia și Herțegovina neutră și de a bloca integrarea sa în comunitatea euro-atlantică a avut succes. Rusia a căutat să amplifice sentimentele secesioniste din RS, provocând astfel tensiuni în Bosnia și Herțegovina. Mulți observatori regionali consideră că aspirațiile secesioniste ale RS ar putea duce la un nou conflict regional.

Rusia a fost unul dintre principalii actori politici din Bosnia și Herțegovina, de la semnarea Acordului de la Dayton care a dus la sfârșitul războiului din 1992-1995. Conform acordului de pace, Bosnia și Herțegovina este formată din două entități - Federația Bosniei și Herțegovinei (FBiH) și Republica Srpska (RS) cu teritorii aproximativ egale - și districtul Brcko. În RS, entitatea cu o majoritate sârbă, Rusia a acumulat cea mai mare influență. Rusia a sprijinit în mod deosebit opoziția RS față de integrarea euroatlantică a Bosniei și Herțegovinei, precum și inițiativele de secesiune ale RS. Mulți observatori regionali consideră că aspirațiile secesioniste ale RS ar putea duce la un nou conflict regional

Rusia deține un loc permanent în Consiliul de Implementare a Păcii (CIP) și în Grupul de conducere al CIP, ghidând astfel activitatea Înaltului Reprezentant în Bosnia și Herțegovina, implicat în interpretarea Acordului de Pace de la Dayton. În plus, conducerea RS și-a dezvoltat propria politică externă independentă față de Rusia, inclusiv prin înființarea în 2006 a unei misiuni cvasi-diplomatice în Rusia, existente în afara reprezentanței diplomatice oficiale a Bosniei. Președintele RS, Milorad Dodik, s-a folosit de sprijinul Rusiei pentru a-și păstra credibilitatea politică în ochii electoratului RS și pentru a câștiga o influență în procesul de luare a deciziilor la nivel de stat.

Amprenta economică a Rusiei în Bosnia la nivel național a crescut de două ori in ultimul deceniu, de la 2,6% in 2006 la 5,7% in 2015, în pofida declinului economic al țării. Bosnia și Herțegovina este complet dependentă de livrările rusești de gaze. Companiile ruse controlează, de asemenea, cele două rafinării ale țării, ambele situate în Republica Srpska. Rusia a sprijinit conducerea Republicii Srpska în relația din ce în ce mai antagonică cu FBiH și cu guvernul central.

 

Rusia a căutat să amplifice sentimentele secesioniste din RS, provocând astfel tensiuni în Bosnia și Herțegovina

 

În schimbul susținerii politice a RS, Rusia a obținut avantaje financiare printr-o serie de intervenții economice. Cea mai mare parte a amprentei economice a Rusiei în Bosnia și Herțegovina este concentrată în RS. Rusia a fost în mod constant cel mai mare investitor străin în RS și clasîndu-se pe locul patru la nivel național, cu aproximativ 547 de milioane EUR investiții străine directe (ISD) în țară în perioada 2005-2016. Veniturile întreprinderilor rusești din RS reprezintă 42% din veniturile totale ale tuturor companiilor străine din RS, în timp ce cifra de afaceri combinată a companiilor din UE este de numai 27%. Amprenta corporațiilor rusești în cadrul entității este concentrata in doar cinci companii din sectorul energetic, bancar si farmaceutic, reprezentând o parte importanta a valorii adăugate economice regionale.

 

Ivestițiile directe ale Rusiei în Bosnia

Ca și în multe țări din Europa Centrală și de Est, amprenta economică a Rusiei este canalizată în primul rând în sectorul energetic. Bosnia și Herțegovina este complet dependentă de livrările rusești de gaze. Deși țara importă petrol nu numai din Rusia, dar și din Croația și Serbia, companiile rusești controlează cele două rafinării ale țării, ambele situate în RS. Rusia exercită o presiune semnificativă asupra Bosniei și Herțegovinei, utilizând natura acordului său pe termen scurt de furnizare a gazelor naturale (contractul este renegociat în fiecare an), folosind drept pîrghii datoriile acesteia la gaz și încasînd în schimb unul dintre cele mai ridicate prețuri din Europa pentru importul de gaze naturale. În plus, un proiectul rusesc South Stream, a dominat agenda politicii energetice a guvernului de ani de zile, împiedicând Bosnia și Herțegovina să urmărească alternativele de diversificare a aprovizionării cu gaz natural lichefiat (GNL) sau printr-o conductă Ionico-Adriatică, care ar conecta țara la conducta trans-adriatică (TAP) și, prin urmare, la gazul din zona Caspică și Orientul Mijlociu. Contractele de investiții străine, licitațiile de privatizare și multe alte acorduri economice interguvernamentale cu Rusia au fost afectate de acuzațiile de corupție și spălare de bani la nivel înalt. S-a speculat că beneficiarii de pe urma acestor operațiuni ilegale ar fi în primul rând, un grup puternic din jurul președintelui Dodik. Prin sprijinul financiar acordat conducerii din Banja Luka, capitala RS, Rusia și-a sporit capacitatea de a influența instituțiile oficiale ale acestei entități. Rusia a reușit astfel să pună piedici proceselor de luare a deciziei la nivel central și a întârziat progresul țării în realizarea reformelor necesare pentru menținerea Bosniei pe calea de integrare euro-atlantică. În plus, Rusia a sprijinit conducerea RS în relația sa din ce în ce mai antagonică cu FBiH și guvernul central. Un exemplu evident a fost sprijinul Rusiei pentru referendumul controversat organizat de conducerea RS în septembrie 2016, privind recunoașterea unei zile naționale a RS. Rusia a căutat să amplifice sentimentele secesioniste din RS, provocând astfel tensiuni în Bosnia și Herțegovina, ceea ce ar putea afecta parcursul Balcanilor de Vest pe calea lor de integrare în instituțiile euro-atlantice.

 

Activitatea companiilor rusești în Bosnia: cu albastru - procentajul veniturilor acestora din total, roșu - procentajul bunurilor în posesia acestora, gri - procentajul angajaților acestora.

 

Rusia și-a folosit pîrghiile economice în sectoarele-cheie ale economiei pentru a împiedica eforturile de centralizare a autorității asupra economiei țării

 

În general, strategia Rusiei de a menține Bosnia și Herțegovina neutră și de a bloca integrarea în comunitatea euro-atlantică a avut succes. Discuțiile cu UE au ajuns într-un punct mort, în timp ce stagnarea economică continuă a țarii a redus apetitul pentru reforme. Negocierile nu au progresat nu numai din cauza Rusiei, ci mai ales din cauza lipsei voinței politice a elitelor politice naționaliste în vederea atingerii unui consens și a lipsei de reforme democratice și economice. Lipsa unui mecanism eficient de coordonare face dificilă implementarea tuturor reformelor necesare. Rusia și-a folosit pîrghiile economice în sectoarele cheie ale economiei, pentru împiedica eforturile de centralizare a autorității asupra economiei țării. Discordie în cadrul autorităților sectoarelor-cheie, cum ar fi energia, au existat și înainte de implicarea Rusiei, dar Kremlinul a alimentat aceste diviziuni în beneficiul său. Pentru a-și atinge obiectivele, Rusia a folosit conducerea RS, care poate beneficia direct de pe urma fluxurilor de capital rusesc. Într-un mediu afectat de deficiențe instituționale grave în domeniile autorității energetice, supravegherii bancare și prudenței fiscale, RS, a devenit vulnerabilă în fața capitalului coroziv. Între timp, Comunitatea Energetică le-a avertizat atât pe autoritățile statului, cât și pe cele locale, în toamna anului 2017, că Bosnia și Herțegovina ar putea fi sancționată pentru neîndeplinirea angajamentului convenit anterior de adoptare a unei legi privind un organism de reglementare a energiei electrice și gazelor, transmisiilor, și pieței energiei electrice, care este o condiție a Pachetului energetic III al UE. În consecință, țara se confruntă cu sancțiuni financiare și, pe termen lung, cu eventuala excludere din Comunitatea Energetică. Cu toate acestea, sectorul energetic nu este nici pe departe cel mai mare obstacol pentru în calea negocierilor pentur aderarea Bosniei la UE.

Acest text a fost elaborat de Centrul pentru Studiul Democrației și susținut de un grant de la Centrul pentru Întreprinderilor Internaționale Private (CIPE) din Washington D.C. Studiul complet este disponibil aici.

Versiunea în limba engleză a acestui articol este disponibilă aici.

Postări asemănătoare: Center for the Study of Democracy

Parteneri

Tento web používá k analýze návštěvnosti soubory cookie. Používáním tohoto webu s tím souhlasíte. Další informace